Interviu realizat de Petre Barbu, Forbes România
Gheorghe Erizanu, directorul editurii Cartier din Republica Moldova, consideră că piața de carte din România, în anul electoral 2024, a curs ca… Nilul, „nici nu zici că e apă curgătoare!”
Forbes: Care este cuvântul care caracterizează activitatea editurii dvs. în anul 2024? Detaliați, vă rog!
Gheorghe Erizanu: Anul poeziei, anul Proust.
Colecția Rotonda, coordonată de Emilian Galaicu-Păun, a fost dominată de poezie: Tagliatelle allegro, de Mina Decu; Aproape nimic sigur, de Robert Șerban; Regatul disfuncției, de Sorina Rîndașu; în zori ca după un sfârșit de lume, de Emanuel Guralivu; Nu doare când dormi, debutul editorial al Alinei Țârcoman-Oachea; Un râs ca un zgomot de sticle sparte, de Cristina Drăghici; Cronici pe nisip, de Valeriu Loghin; politici de confidențialitate, de Sorin Despot; Nord, de Dan Sociu. Geografia poeziei e diversă. De la Timișoara până la Botoșani.
Proza din Rotonda e marcată de primul roman al lui Doru Ciocanu Auzi cum cântă conestoga? Dacă Doru nu era stabilit în Canada, sunt sigur, că soarta cărților sale ar fi fost alta. Ochii care nu se văd, se uită. Nickel e primul roman și al Cristina Hermeziu. Am strigat în vis, de Dan Ciupureanu, este romanul recomandat de O.Nimigean, un fin și atent cunoscător al literaturii.
Non-ficțiunea e semnată de Vitalie Ciobanu cu „Stat captiv”, mod de folosire: Republica Moldova, care cuprinde realitățile politice din Republica Moldova din ultimii 10 ani. Sorin Hadârcă a publicat jurnalul Lucrări de mentenanță pe Drumul Mătăsii.
În Cartier istoric, coordonat de Virgil Pâslariuc, au apărut: Pogromul. Chișinăul și înclinarea balanței istoriei, de Steven J. Zipperstein (traducere din engleză de Cristian Fulaș); Cum să câștigi un război informațional, de Peter Pomerantsev (traducere din engleză de Ioana Rotaru), astfel suntem la zi cu toate cele trei cărți ale lui Pomerantsev apărute inițial în engleză. Doar traducerile nu fac istorie. Dintre istoricii noștri avem excelentul volum al lui Victor Rizescu Doctrinele muncii și politica profesiunilor. Perioada interbelică a României poate fi interpretată și prin studiul sindicalismului și a corporațiilor de atunci.
În Cartier codobelc au apărut: Casa mică, a canonicului Lică Sainciuc, o carte despre ororile războiului din Ucraina și relațiile bune ale copiilor ucraineni, refugiați în Republica Moldova, cu semenii lor de la noi; Radu Vancu ne-a propus o poveste frumoasă și adevărată din muzeul Astra din Sibiu (devenită actuală cu furtul din muzeul Assen) Fratele fraților rătăcitori, ilustrațiile sunt semnate de Cristina Dan; Ionela Hadârcă, una dintre cele mai harnice și talentate autoare, a publicat Descântece de bune maniere, ilustrații de Veronica Neacșu. Am reușit să-l convingem pe autorul Speciilor și al lui Ioșca să scrie pentru copii: Goldie pleacă în vacanță, ilustrații minunate de Keszeg Agnes.
Volumul Anunțuri hazlii pentru maturi și copii de Ionela Hadârcă, ilustrații de Irina Dobrescu, apărut în 2023, a intra în calendarul 2025 al lui The White Ravens, Frankfurt, care anual face selecția celor mai frumoase 200 de cărți pentru copii ale lumii. Suntem la a treia carte intrată în catalogul The White Ravens și la prima intrată în calendar.
În Cartier de colecție a apărut și volumul șapte din În căutarea timpului pierdut de Marcel Proust în noua traducere a lui Cristian Fulaș (am reușit integrala capodoperei proustiene s-o edităm în trei ani, recunosc am avut complexul lui B.P.Hasdeu și a cuvântului „bărbat”), am scos într-o nouă traducere a lui Dan Sociu capodopera lui Lewis Carroll Alice în Țara Minunilor. Alice în Țara Oglinzilor.
De la Cartier de colecție cu numărul 57 până la 61 au intrat poeme alese de Ion Caraion (antologie de Dorin Tudoran); Angela Marinescu (Ruxandra Cesereanu); Octavian Soviany (Claudiu Komartin); Răzvan Țupa și Ioan Es. Pop (antologie de Sorin Despot).
În colecția de artă au apărut albumele Prut și Nistru, râuri care leagă maluri. D’un fleuve moldave à l’autre, de Veronique Popinet, albumul lui Iurie Platon și RAW MOLDOVA, un album de fotografie documentară al tinerilor fotografi de pe ambele maluri ale Nistrului, album ajuns la a doua ediție.
Una dintre cele mai importante cărți ale anului editorial 2024, o carte care schimbă accentele și dezvoltă istoria limbii române: Istoria limbii române, de lingvistul timișorean Dan Ungureanu. În aceeași colecție de referință a apărut și dicționarul Critici literari și eseiști din Basarabia (1990-2020), de Margareta Curtescu.
În Cartier popular au apărut ultimele 4 volume din Opere de Ion Druță (o promisiune de-a mea înainte de moartea scriitorului) într-un singur an (primele 8 volume au apărut la edituri de stat în perioada 2008 – 2014); Romanul generației’ 80, de Maria Șleahtițchi; Times New. Roman 12/18, de Emilian Galaicu-Păun, în a doua ediție a apărut și volumul de poeme Scrâșnetul dinților, de Șerban Axinte.
Forbes: Cum sa mișcat piața editorială din Republica Moldova în anul 2024? Dar piața din România? (tendințe, creșteri/scăderi, târguri de carte)
Gheorghe Erizanu: Piața de carte din Republica Moldova are o gură de aer prin Programul Național de Carte. În 2024 a fost lansat și programul de susținere a traducerilor. Chișinăul este în negocieri ca să devină membru al platformei Traduki.
În 2024 Republica Moldova a fost invitatul de onoare al Târgului Internațional de Carte Bookfest București.
La inițiativa președintelui Maia Sandu au apărut mai multe cluburi de lectură. Continuă campania „Cartea deschisă” (întâlniri ale scriitorilor din Republica Moldova și România cu membrii cluburilor de lectură din provincie. E o încercare de a scoate literatura din capitală). Oficial, ne merge bine.
La nivelul titlurilor apărute continuăm să ne menținem în limita celor două mii și ceva de titluri anuale. Tirajele rămân mici. Mai bine de jumătate dintre cele două mii de titluri ale editorilor din Republica Moldova nu intră în librării. Sunt, de multe ori, cărți achitate de autor sau auxiliare universitare pentru cursuri.
Prețul cărții nu e suficient de mare ca editorii să poată să iasă din acest cerc vicios al supraviețuirii. Sigur, cumpărătorul va zice că prețul cărții e mare. Avem în continuare un import foarte mare de carte rusă. Care, datorită tirajelor mari, au prețuri mult mai mici decât ale editorilor locali.
Pe lângă Zilele Literaturii Române la Chișinău din luna mai, un festival care deja s-a cristalizat în mediul literar din Republica Moldova, în toamnă, la Chișinău, a ajuns și extensiunea FILIT-ului de la Iași. Continuă Bookfestul de la Chișinău. Pentru promovarea cititului sunt evenimente importante. Și un început de maturizare a pieței.
În 2024 piața de carte din România a continuat o supraviețuire a ultimilor ani. Foarte puține noutăți, mai ales ale autorilor români. Devine tot mai complicat să aduci cititorul la evenimentele literare. Pe de altă parte, au reușit să se așeze în spațiul cultural festivalurile literare de la Iași, Timișoara, Bistrița.
Apreciez democratizarea Bookfestului, unde este loc decent și pentru editurile mici. Gaudeamusul, al doilea târg important al României, continuă să favorizeze prin loc și spațiu doar editurile mari. Or, o piață de carte are nevoie pentru a merge înainte și de micile edituri. Poezia română ar arăta astăzi complet diferit dacă scoatem de pe piața Casa de Editură Max Blecher.
Forbes: În ce măsură campaniile electorale din 2024, politica guvernului și frământările politice au influențat piața editorială din România?
Gheorghe Erizanu: Sigur că au influențat piața de carte. Ca în orice campanie. Care ne îmbogățește literatura cu câțiva autori noi. De obicei, de o singură folosință. Vorbesc de politicienii care consideră că dă bine la imagine ca în campanie să vină cu o carte scrisă de alții, dar cu numele lor pe copertă, în tiraje exorbitante, costuri achitate editorilor care le publică din banii de campanie.
Sunt câțiva editori abonați politici. Lumea îi cunoaște. Nu e nicio noutate pentru nimeni.
Oricum, majoritatea editorilor încearcă să-și urmeze onest propriile politici editoriale. Altfel, piața de carte și în anul campaniilor 2024 a curs ca Nilul. Nici nu zici că e apă curgătoare.
Forbes: Ce înseamnă profitul companiilor pentru dvs., în calitate de antreprenor/manager? Care este locul profitului în strategia de business a editurii?
Gheorghe Erizanu: Profitul e ceea ce mișcă orice companie într-o piață liberă. Și o mențin. Dacă nu e profit sau perspectiva unui profit, atunci închizi compania. Un editor stă cu calculatorul exact atât de mult timp cât și cu manuscrisele. Face parte din fișa de post.
Strategia de business a editurii e prudența. Prefer să câștig puțin decât să pierd mult. Mergem pe tiraje scurte. De obicei, sub o mie de exemplare.
De cele mai multe ori, sunt tiraje de 500 de exemplare. Dacă reușim să le vindem într-un an, atunci e suficient. Nu am gânduri imperiale. Ne menținem în jurul a o sută de titluri pe an.
Mă sperie gândul să scot o carte sau două pe zi. Nu am cum să știu ce public într-un asemenea ritm.
Forbes: Care sunt îngrijorările dvs. legat de viitorul pieței de carte din Republica Moldova, respectiv din România, în perioada 2025 – 2026? Dar gândurile bune?
Gheorghe Erizanu: În Republica Moldova vom avea alegeri parlamentare pe 28 septembrie. Sunt cruciale. Menținem actuala politică de apropiere de Uniunea Europeană sau ne întoarcem în sfera de influență a Rusiei? Viitorul pieței de carte va depinde direct de alegerea Republicii Moldova.
Vom continua să căutăm și să descoperim autori noi sau ne întoarcem la dicționarele moldo-române ale lui Vasile Stati; vom avea viitor sau ne întoarcem în trecutul imperial sovietic/rus? Nu vorbim de nuanțe.
Pe 28 septembrie alegem dintre bine și rău, dintre alb și negru, dintre viitor și trecut.
Iar după prezidențialele din România ne-am ales cu creșterea TVA-ului la carte de la 5% la 11%.
Marele dezavantaj al editorilor din Republica Moldova e că noi achităm TVA-ul în vamă, în avans. Rezidentul român achită TVA-ul după procurarea cărții. Cărțile editorilor români din Republica Moldova vor deveni o specie tot mai rară pe rafturile librăriilor din România.
Gândul bun din această situație e că TVA-ul putea să fie și 21 la sută. Și atunci noi dispăream complet din librăriile din România.
(7 iulie 2025)