Ușa noastră cea de toate zilele

„Paul Goma utilizează această convenție aproape de dramaturgie (romanul ar putea fi relativ ușor transformat într-o piesă de teatru), cochetând în același timp cu câteva din categoriile estetice aflate în mare vogă în literatura de după cel de-Al Doilea Război Mondial, în primul rând grotescul și absurdul. (…)
Sugerând prin «temele» titlurilor de capitole structura unei mici compoziții muzicale sau teatrale și amestecând cu un evident rafinament compozițional realismul social cu absurdul, cu grotescul sau cu tâlcul simbolic, Ușa noastră cea de toate zilele trebuie socotită, în lista generală a cărților lui Paul Goma, ca o adevărată piesă de virtuozitate.” (Florin MANOLESCU)